Cenac este un sat şi comună din raionul Cimişlia. Cenac este unicul sat din cadrul comunei cu același nume. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Cimișlia și la 84 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2098 de oameni. Satul Cenac a fost menționat documentar în anul 1817.
Read more-
History
- Civilizations of the Ancient world
-
The history of Moldova from ancient times to our days
- History of Moldova from ancient times to our days
- “Moldovans - foundation of country”
- Name of Moldova
- From village to voivodship, state
- Social and administrative structure of Moldova
- Moldova from mountains and to sea
- Troubled times
-
Era of Stephen The Great
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova in the XVI – beginning of the XVII centuries
- Regime of fanariots (1711 – 1821)
- Moldovan culture in the XVIII – beginning of the XIX centuries
- Russian-Turkish wars
- New Moldova in geopolitical projects of epoch
- Moldova in the XIX century
- Moldova in the 20th century
- Hospodars and Heads of State
- Moldavian historical symbols
- National symbols of the Republic of Moldova
- Legislation
- Spiritual pivot of the Moldovan state
Calendar of events

Ana Movilă
![]() Fiica cea mai de seama a lui Ieremia Movilă voievod cu Doamna Elisabeta a fost Ana (contesa Potocki). O femeie cu temperament, care a fost căsătorită de patru ori cu reprezentanți ai înaltei aristocrații polone: cu Maximilian Pszerebskо, voievod de Lencici, cu cneazul Ion Szedziwoy Czernowski, cu Vlad Mykowski, voievod al Cracoviei și cu hatmanul Stanislas Potocki. Ana a fost o figură istorică în Polonia, pasională și energică. A fost implicată în diferite intrigi politice. Își puse în gînd, în timpui domniei lui Vasile Lupu, de a scoate pe domnitor din scaun, pentru a restitui tronul Moldovei Movileștilor. Aceasta se întîmpla pe vremea cînd Bogdan Hmelnițki vroia să dea Moldova fiului sau, iar Stanislas Potockii, soțul ei, lupta în Ucraina pentru a o aduce din nou la ascultare și supunere către coroana Poloniei. Găsind momentul prielnic, Ana se gîndi Ia fratele ei Bogdan, care trăia de vreo 30 de ani la Istambul, unde trecut la islam fusese și căpitan-pașa al flotei otomane. Ea îl aduse în cea mai mare taină în Polonia, îl creștină din nou, și-l pregăti pentru domnie.Nu se cunosc împrejurările în care acest plan a eșuat, nici nu se știe ce s-a făcut în urmă cu Bogdan Movilă. Ana Movilă – Potocki s-a amestecat activ în războiul la succesiunea tronului Poloniei. Lupta dintre Bourboni și Habsburgi era pe punctul să se termine în favoarea celor dintîi.Atunci se pricepu Austria să asmuțe sentimentul patriotic al Șleahtei, care ceru ca moștenitorul tronului sa nu fie nici francez, nici austriac, ci polon. Războiul civil, care ținu mai mulți ani și care se termină prin victoria Șleahtei împotriva armatelor regale de sub conducerea lui Stanislas Potocki. Deși foarte bătrînă pe atunci, Ana Potocki nu se dăduse îndărăt de la nici o oboseală pentru a sprijini cauza regelui. Ea pare a fi fost prietena intima a reginei Maria-Luisa, și în această calitate stătu întotdeauna de-a dreapta soțului ei, intrigînd în favoarea moștenitorului francez. Muri în anul 1666. Pe piatra ei de mormînt a fost scris în latină: «Aici zac oasele Anei Movileanca, de naștere moldoveancă, de religie și obiceiuri greacă, după căsătorie polonă, muiere a trei bărbați, stăpîna celui de-al patrulea, instigatoarea nedreptei alegeri condeene; sprijinitoarea apăsării fără de lege a libertății polone, aprinzînd focul între cetățeni, sporind dihaniile iadului, n-a dat cît a trăit sfaturi bune bărbatului ei, iar după moarte nu i-a lăsat nimic, decît arta de-a face rău țării și a murit în anul de la Christos 1666!». |



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.