Cepeleuţi este un sat şi comună din raionul Edineţ. Din componenţa comunei fac parte trei localităţi: Rîngaci, Cepeleuţi şi Vancicăuţi. Satul Cepeleuţi se află la o distanță de 18 km de oraşul Edineţ, la 30 km de oraşul şi staţia de cale ferată Ocniţa şi la 202 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1190 de oameni. Prima atestare documentară a satului Cepeleuți datează din 15 iunie 1431.
Read more-
History
- Civilizations of the Ancient world
-
The history of Moldova from ancient times to our days
- History of Moldova from ancient times to our days
- “Moldovans - foundation of country”
- Name of Moldova
- From village to voivodship, state
- Social and administrative structure of Moldova
- Moldova from mountains and to sea
- Troubled times
-
Era of Stephen The Great
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova in the XVI – beginning of the XVII centuries
- Regime of fanariots (1711 – 1821)
- Moldovan culture in the XVIII – beginning of the XIX centuries
- Russian-Turkish wars
- New Moldova in geopolitical projects of epoch
- Moldova in the XIX century
- Moldova in the 20th century
- Hospodars and Heads of State
- Moldavian historical symbols
- National symbols of the Republic of Moldova
- Legislation
- Spiritual pivot of the Moldovan state
Calendar of events
- 01 April 2011
- 4663
- 0
Structura administrativă
De la începuturi şi pînă în epoca modernă Moldova se împărţea în ţinuturi. La hotarul dintre veacurile XVIII-XIX în Moldova se enumerau 34 de ţinuturi, însă „ele nici o dată n-au fost concomitent sub jurisdicţia Statului Moldovenesc”, din cauza rapturilor teritoriale.
Din prima jumătate a veacului al XV-lea Statul Moldovenesc a fost împărţit în două subdiviziuni. În 1436 fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaş şi Ştefan al II-lea, au împărţit puterea în Moldova. Ştefan al II-lea a fost domnitor în Ţara de Jos — partea de sud-est a Moldovei. Purta titlul de voievod, avea reşedinţa la Vaslui şi era primul membru al Sfatului domnesc la Suceava. În partea de nord-vest a Moldovei — Ţara de Sus îşi exercita autoritatea din scaunul domnesc de la Suceava Iliaş, fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. Această împărţire administrativ-teritorială a Moldovei s-a păstrat şi după dramatica domnie prin asociere, a lui Iliaş şi Ştefan al II-lea. La 1642, bunăoară, Vasile Lupu îl ridică pe Grigore Ureche, autorul primei istorii a Moldovei în limba moldovenească, „la una din cele mai înalte trepte ale ierarhiei feudale, anume acea de vornic al Ţării de Jos”.
Aşadar, Statul Moldovenesc se subdiviza în Ţara de Jos şi Ţara de Sus, acestea — în ţinuturi, ţinuturile aveau în subordonare ocoale, care cuprindeau cîteva sate şi slobodzii — localităţi formate din oameni aduşi din alte părţi şi scutiţi (sloboziţi), parţial sau integral, de plata impozitelor. În procesul reconstituirii sistemului urbanistic al Moldovei din veacurile XIV-XV putem urmări evoluţia a 29 de oraşe şi tîrguri moldovene, inclusiv Siret, care, „pe timpul domniei lui Laţcu (1365-1375) a fost, probabil, reşedinţa sa principală”, Baia — „reşedinţa primilor voievozi moldoveni”, Suceava, pe care „Petru I Muşat (1375-1391) şi-a ales-o capitală”. De la mijlocul celei de a doua jumătăţi a secolului al XVI-lea şi pînă în 1862 următoarea capitală a Moldovei a fost oraşul Iaşi. În urma examinării structurii şi funcţiilor organelor statale: Sfatul domnesc, dregătoriile, armata şi ale Adunării ţării, precum şi a statutului domniei şi ale prerogativelor domnitorului, a raporturilor sale cu Biserica, se evidenţiază clar statornicia instituţiilor superioare de ocîrmuire a Statului Moldovenesc, caracteristice şi altor state feudale centralizate din Europa, confirmînd continuitatea lor pînă în epoca modernă.
© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.