Mărtineşti este un sat din cadrul comunei Grebleşti, raionul Străşeni. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Strășeni și la 38 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 128 de oameni. Satul Mărtinești a fost menționat documentar în anul 1560.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Moldova dintre Prut şi Nistru. 1917-1940
Primele mişcări de eliberare naţională
În jumătatea a doua a secolului al XIX-lea în Moldova dintre Prut şi Nistru apare prima partidă a moldovofililor. Arhivele guvernatorului general din Odesa (1862-1864) păstrează documente ce adeveresc această activitate. La 1862 boierul moldovan C.Cristi a depus guvernatorului Basarabiei Fanton de Verrayon o cerere pentru a deschide o tipografie moldovenească. Cererea a fost refuzată şi din motive politice. În informaţia secretă se menţiona: „Tipografia, după cît se pare, are menirea să tipărească abecedare şi broşuri ieftine în limba moldovenească pentru popor. Aceasta nu ar fi prea important... Dar dl C. Cristi face parte din numărul moldovanofililor... Nu se poate garanta că din tipografia lui nu vor ieşi şi cărţi care nu corespund vederilor guvernului nostru cu privire la populaţia moldovenească a Basarabiei”.
În 1863 guvernatorul general din Odesa este informat că nobilimea moldovană a refuzat să trimită monarhului o telegramă în legătură cu răscoala polonilor din 1863 împotriva ţarismului. Informatorul preciza că „prima dată ideea unirii Basarabiei cu Moldova s-a născut în Basarabia curînd după terminarea războiului din 1856...”. Pe marginea acestei informaţii guvernatorul nota: „Partidul care mult compătimeşte naţionalitatea moldovenească, cu bună samă, există în Basarabia, dar este compus în mare parte din visători tineri...: fraţii Cotruţă, doi fraţi Casso, fraţii Cristi... În general acest aşa-zis partid tînăr în prezent nu este primejdios şi în afară de convorbiri între ei, mai mult sau mai puţin iritante, nu se manifestă prin nimic deosebit”.
Rezoluţiile Congresului ostaşilor moldoveni
Adunare legislativă? Organ administrativ?
Biroul de organizare al Sfatului Ţării
Republica Democratică Moldovenească
Pe al nostru steag e scris: făţărnicie
„Moldovenii din stînga Nistrului vor unirea cu Republică Moldovenească!”



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.