Plop este un sat şi comună din raionul Donduşeni. Plop este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Dondușeni și la 246 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1472 de oameni. Satul Plop a fost menționat documentar în anul 1599.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Cele mai vechi mărturii ale pravoslaviei
Istoria afirmării etnosului moldovenesc şi a creării Statului Moldova este, totodată, şi istoria pravoslaviei pe pămînt moldovenesc. De la începutul organizării sale şi activităţii pastorale Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) are legături strînse cu Biserica slavilor de răsărit. În veacurile XII-XIII pămînturile Carpato-Nistrene, în tot cazul partea nordică, se aflau în sfera de înrîurire a Cnezatului Halician. Din secolul al IX-lea în lumea nord-dunăreană pătrunde din sud liturghia slavonă pe baza alfabetului alcătuit de misionarii Kiril şi Metodiu.
Creştinarea bulgarilor pe timpul ţarului Boris în anul 864, statornicirea organizaţională a Bisericii bulgare au exercitat o puternică înrîurire nu numai asupra construcţiei de stat, dar şi asupra instituirii structurilor ierarhice bisericeşti la nord de Dunăre şi la răsărit de Carpaţi.
Limba slavă a fost intridusă la finele secolului al IX-lea – începutul secolului al X-lea în toate bisericile de pe teritoriile care ulterior au intrat în componența statelor medievale Moldova, Valahia și Ardeal (Transilvania).
Din biserică limba a trecut în cancelaria statului. Şi în Valahia, şi în Moldova ea a fost limba oficială pînă în veacul al XVII-lea... În Ardeal cu o cancelarie străină, limba slavă a fost totuşi limba în care se scriau pisaniile, inscripţiile, manuscrisele multă vreme, cam tot atît cît şi în principate”. În circuitul ştiinţific sintagma „limba veche slavă bisericească” („slavonă" sau „paleografa”) înseamnă limba scrisă de origine mediobulgară, ce se vorbea prin veacul al IX-lea în preajma oraşului Salonic.
„Limba slavă veche” înseamnă „limba Bisericii Ortodoxe slave” din Valahia şi Moldova, luînd în consideraţie, că pe lîngă influenta slavă de caracter popular, adică a limbii vorbite, trebuie ţinut seamă, aşadar, de această influentă slavă de caracter literar.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.