Cureşniţa Nouă este un sat din cadrul comunei Şolcani, raionul Soroca. Localitatea se află la distanța de 14 km de orașul Soroca și la 170 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 341 de oameni. Satul Cureşniţa Nouă a fost înființat în anul 1923.
Read more-
History
- Civilizations of the Ancient world
-
The history of Moldova from ancient times to our days
- History of Moldova from ancient times to our days
- “Moldovans - foundation of country”
- Name of Moldova
- From village to voivodship, state
- Social and administrative structure of Moldova
- Moldova from mountains and to sea
- Troubled times
-
Era of Stephen The Great
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova in the XVI – beginning of the XVII centuries
- Regime of fanariots (1711 – 1821)
- Moldovan culture in the XVIII – beginning of the XIX centuries
- Russian-Turkish wars
- New Moldova in geopolitical projects of epoch
- Moldova in the XIX century
- Moldova in the 20th century
- Hospodars and Heads of State
- Moldavian historical symbols
- National symbols of the Republic of Moldova
- Legislation
- Spiritual pivot of the Moldovan state
Calendar of events
Cele mai vechi mărturii ale pravoslaviei
Istoria afirmării etnosului moldovenesc şi a creării Statului Moldova este, totodată, şi istoria pravoslaviei pe pămînt moldovenesc. De la începutul organizării sale şi activităţii pastorale Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) are legături strînse cu Biserica slavilor de răsărit. În veacurile XII-XIII pămînturile Carpato-Nistrene, în tot cazul partea nordică, se aflau în sfera de înrîurire a Cnezatului Halician. Din secolul al IX-lea în lumea nord-dunăreană pătrunde din sud liturghia slavonă pe baza alfabetului alcătuit de misionarii Kiril şi Metodiu.
Creştinarea bulgarilor pe timpul ţarului Boris în anul 864, statornicirea organizaţională a Bisericii bulgare au exercitat o puternică înrîurire nu numai asupra construcţiei de stat, dar şi asupra instituirii structurilor ierarhice bisericeşti la nord de Dunăre şi la răsărit de Carpaţi.
Limba slavă a fost intridusă la finele secolului al IX-lea – începutul secolului al X-lea în toate bisericile de pe teritoriile care ulterior au intrat în componența statelor medievale Moldova, Valahia și Ardeal (Transilvania).
Din biserică limba a trecut în cancelaria statului. Şi în Valahia, şi în Moldova ea a fost limba oficială pînă în veacul al XVII-lea... În Ardeal cu o cancelarie străină, limba slavă a fost totuşi limba în care se scriau pisaniile, inscripţiile, manuscrisele multă vreme, cam tot atît cît şi în principate”. În circuitul ştiinţific sintagma „limba veche slavă bisericească” („slavonă" sau „paleografa”) înseamnă limba scrisă de origine mediobulgară, ce se vorbea prin veacul al IX-lea în preajma oraşului Salonic.
„Limba slavă veche” înseamnă „limba Bisericii Ortodoxe slave” din Valahia şi Moldova, luînd în consideraţie, că pe lîngă influenta slavă de caracter popular, adică a limbii vorbite, trebuie ţinut seamă, aşadar, de această influentă slavă de caracter literar.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.