Vadul lui Vodă este un oraş din componența municipiului Chișinău, amplasat la o distanţă de 18 km de capitala Republicii Moldova. Conform datelor recensămîntului din anul 2004 populaţia orașului constituia 4559 de locuitori. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1432. Legenda spune că denumirea Vadul lui Vodă ţine de numele domnitorului Ştefan cel Mare, care după o victorie repurtată în lupta cu tătarii, în 1485, la Nistru, a făcut o masă mare de sărbătoare.
Read more-
Holidays and customs
- National events
-
Folk and religious holidays
- Christmas
- Saint Vasily
- Epiphany
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John
- The Holy Martyress Tatiana
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter
- Saint Gregory The Theologian
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom
- The Holy Martyr Trifon
- Saint Valentine
- The Presentation Of The Lord
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague
- Dragobete
- The Holy Kasyan
- The Holy 40 martyrs of Sebastia
- The monk Alexis, the man of God
- Annunciation Day
- Palm Sunday
- Easter
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor)
- Saint George
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari
- The Holy equal apostles Constantine and Elena
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas)
- Trinity
- Rusaliy
- St. John The Baptist (Synsyene)
- The Holy Apostles Peter and Paul
- Ana-foka
- Kirike Shkopul
- The Holy prophet Ilya
- «Ilie Pelie» and Focka
- The Holy Panthelemon
- Makovey Day
- The Transfiguration Of The Lord
- Assumption Of The Blessed Virgin
- The beheading of the Prophet John the forerunner
- St. Simeon The Stylite
- Miracle Of The Archangel Michael
- Nativity Of The Blessed Virgin
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord
- Protection Of The Blessed Virgin
- Saint Paraskeva Friday
- The Great Martyr Dmitry (Simedru)
- Holy Archangels Michael and Gabriel
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God
- St. Andrew
- The Great Martyress Barbara
- Saint Sava
- The Holy Hierarch Nikolai
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne
- Saint Spyridon The Wonderworker
- Temple Feast Day
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Family holidays
-
Magical practices and folk beliefs
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Martisor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- The days of Baba Dokiya
- Caloianul
Calendar of events
Duminica Mare
Duminica Mare este o sărbătoare închinată vegetației pămîntului, naturii dătătoare de viață de care moldovenii se simt legați cu toată ființa. Pentru biserica creștină Duminica Mare sau Troița înseamnă Pogorîrea Sfîntului Duh, eveniment care a avut loc la cincizeci de zile după Paști.
Ciclul de sărbători începe cu Sîmbăta Morților (Moșii de vară), în popor această zi mai este numită Sîmbăta Moșilor, Moșii Duminicii Mari, Moșii de Rusalii ș.a. Caracterul acestei sărbători este determinat de tradițiile constituente de bază: cultul morților la hotar de anotimpuri, credința în forțele magice ale plantelor verzi și lupta contra forțelor „necurate”.
Un semn distinctiv al Duminicii Mari este împodobirea cu rămurele verzi de salcie, nuc, tei, frasin, scumpie a stîlpilor de la porți, ușilor și ferestrelor casei și nu în ultimul rînd a icoanelor. De asemenea se mai păstrează tradiția ca în această zi copii să fie trimiși să adune flori de corovatic, cimbrișor, care sînt aşternute în toată casa. Unele crenguțe sînt duse la biserică și sfințite, după care se păstrează cu mare grijă la icoane, de unde sînt luate și aruncate în curte mai ales cînd plouă cu piatră.
Prin urmare, împodobirea gospodăriilor cu verdeață (frunzari) simbolizează atît fertilitatea plantelor, cît și protejează vatra satului și a fiecărei gospodării în parte contra Rusaliilor. Remarcăm că obiceiul împodobirii locuințelor cu frunzari se practică atît în mediul rural, cît și în cel urban.
Una din caracteristicile de bază a acestei duminici este pomenirea morților la biserică. În multe localități din Moldova în această zi se duce la cimitir cu pomeni pentru pomenirea morților, la fel ca în ziua de Blajini. Drept pomană „de sufletul răposatului” se oferă vase tradiționale de lut și de lemn: cofe, oale, ulcele, străchini în care se toarnă lapte cu tăiței, căni și ulcioare cu apă sau vin. De toarta vaselor dăruite se prind frunze de nuc, crenguțe de trandafir și busuioc. Pomenile se împart rudelor, vecinilor, în special copiilor.
Din amintirile bătrînilor, se știe că pe vremuri buruienile de la Duminica Mare se duceau la rîu și se stropeau cu apă, după care se dădeau la vite pentru a le feri de boli. Pînă în prezent a ajuns obiceiul ca la o săptămînă după Duminica Mare, seara după ce asfințește soarele, gospodarii scot și adună la un loc toți frunzarii, ramurile de nuc și iarbă din case pe care le duc la rîu. Udarea frunzarilor este însoțită de urări de tipul „Să ploaie, Să se facă pîinea, Să fim sănătoși, Și la anul de ziua aceasta!” Se crede că se dau frunzarii pe apă pentru „că ies Rusaliile”, „să se ducă fetele”, adică Rusaliile.
În mitologia populară Rusaliile sînt niște ființe supranaturale, ce iau mințile oamenilor. Ele umblă pe pămînt, prin pădure cîntînd, dar nu le vede nimeni. În această zi sînt contraindicate lucrările în gospodărie. Pînă la Rusalii se culeg și ierburile de leac. De Rusalii se prinde la brîu pelin și, întîlnindu-se, feciorii și fetele se bat cu pelin contra farmecelor Rusaliilor. În această zi femeile și fetele se udă cu apă să fie sănătoase și drăgăstoase. În această zi nu este bine să dormi „să nu te ia rusaliile”, dar crenguțele de tei sfințite în această zi sînt bune „contra surzeniei”.
De Rusalii, în unele sate moldovenești, așa cum făceau strămoșii noștri se obișnuiește curățatul fîntînilor și izvoarelor. Acest obicei se consemna, după Sfînta Treime, la înflorirea trandafirilor (Rosa) și se numea Rosalia. De aici și provine tradiția curățirii fîntînilor și a izvoarelor: ca o chemare la reînnoire, la puritate odată cu Coborîrea Duhului Sfînt. Cu acest prilej gospodinele pregătesc bucate speciale: sarmale în frunze de podbal și hrean, plăcinte cu verdeață, învîrtite cu brînză și cartofi, etc.
Duminica Mare și Rusaliile sărbători destinate cultului pomenirii morților, elogiului apei și vegetației. Apa și în special curățarea fîntînilor conțin în sine elemente sacre.
Astăzi prin unele sate ale Moldovei de Duminica Mare flăcăii și fetele mari sărbătoresc prin organizarea jocului sau horei în spiritul tradiției. În acest sens, ținem să menționăm și salutăm ideea organizării Festivalului Turistic Național „Duminica mare”, din satul Domulgeni, raionul Florești. Prima ediție a acestui Festival a avut loc pe 25 mai 2010, în cadrul căruia s-a desfășurat Concursul etnofolcloric „Tradiții de Paști pînă la Rusalii”, la care au participat mai multe formații folclorice. Alături de acestea și-au etalat talentul în expoziții meșterii populari și experții în pregătirea bucatelor tradiționale. Prin acest eveniment se încearcă promovarea turismului rural din Republica Moldova.
Credem de bună seamă, că tradițiile și ritualurile dedicate acestora vor dăinui în timp, iar prin respectarea lor ne vom păstra specificul și identitatea noastră națională.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.