Sîrma este un sat şi comună din raionul Leova. Sîrma este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Leova și la 101 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1082 de oameni. Satul Sîrma a fost menționat documentar în anul 1775.
Read more-
Holidays and customs
- National events
-
Folk and religious holidays
- Christmas
- Saint Vasily
- Epiphany
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John
- The Holy Martyress Tatiana
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter
- Saint Gregory The Theologian
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom
- The Holy Martyr Trifon
- Saint Valentine
- The Presentation Of The Lord
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague
- Dragobete
- The Holy Kasyan
- The Holy 40 martyrs of Sebastia
- The monk Alexis, the man of God
- Annunciation Day
- Palm Sunday
- Easter
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor)
- Saint George
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari
- The Holy equal apostles Constantine and Elena
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas)
- Trinity
- Rusaliy
- St. John The Baptist (Synsyene)
- The Holy Apostles Peter and Paul
- Ana-foka
- Kirike Shkopul
- The Holy prophet Ilya
- «Ilie Pelie» and Focka
- The Holy Panthelemon
- Makovey Day
- The Transfiguration Of The Lord
- Assumption Of The Blessed Virgin
- The beheading of the Prophet John the forerunner
- St. Simeon The Stylite
- Miracle Of The Archangel Michael
- Nativity Of The Blessed Virgin
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord
- Protection Of The Blessed Virgin
- Saint Paraskeva Friday
- The Great Martyr Dmitry (Simedru)
- Holy Archangels Michael and Gabriel
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God
- St. Andrew
- The Great Martyress Barbara
- Saint Sava
- The Holy Hierarch Nikolai
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne
- Saint Spyridon The Wonderworker
- Temple Feast Day
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Family holidays
-
Magical practices and folk beliefs
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Martisor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- The days of Baba Dokiya
- Caloianul
Calendar of events
Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
În această zi (02.02/15.02) biserica sărbătorește un eveniment important din viața pămîntească a Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoarea numită ‒ Întîmpinarea Domnului – una din sărbătorile creștine domnești – în amintirea Întîmpinării Pruncului Iisus de către dreptul Simeon. Sărbătoarea a fost instituită în Palestina prin secolele III-IV. Prima mențiune a sărbătorii în cauză este un memoriu de călătorie a pelerinului Egerie, care a participat la marcarea zilei Întîmpinării Domnului la Ierusalim în anul 382. După 40 de zile de la nașterea Sa, Pruncul Sfînt a fost dus la Templul Ierusalimului, centrul vieții religioase a națiunii. După legea lui Moise femeia care a născut un prunc de parte bărbătească nu avea voie să între în Templul domnului timp de 40 de zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu și aducea jertfă Domnului un miel sau un porumbel pentru sacrificiul purificării. Prea Sfînta Fecioara, Maica Domnului, nu avea nevoie de purificare deoarece ea a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăției și Sfințeniei. Cu toate acestea, ea s-a supus cu smerenie legii timpului.
La baza acestei sărbători stau două componente importante mitice, care au evoluat, trecînd din era păgînă la cea creștină și ajungînd pînă în zilele noastre. Este vorba întîi de toate de întîlnirea (la început în păgînism) între cele două anotimpuri personificate – iarna și primăvara, care a devenit în creștinism sărbătoarea Întîmpinîrii Domnului, consacrată primirii pruncului Iisus de către bătrînul evlavios, dreptul și temătorul de Dumnezeu Simeon la templul din Ierusalim; iar în cel de-al doilea rînd, ritualul păgîn al purificării cu foc și apă, care a devenit în creștinism curățirea Maicii Domnului în cea de-a 40-ea zi după nașterea lui Iisus, la templul din Ierusalim.
Ideea întîlnirii celor două anotimpuri stă la baza formelor denumirii populare a sărbătorii din 2/15 februarie: Stretenia, Stratenia ș.a. Termenul provine din slavona veche „vstrecea” – întîlnire, întîmpinare. Cuvîntul slav a evoluat aproximativ astfel: vstrecea – vstrecenie – stratenie.
Trebuie să menţionăm şi ce de-a doua componentă a Streteniei – sărbătoarea romană a purificării. La romani în februarie – luna premergătoare Anului Nou (cînd acesta se marca la 1 martie) – era timpul purificării, ispășirii păcatelor, în preajma începutului lucrărilor în cîmp; purificarea se făcea cu ajutorul focului și apei. În procesul formării mitologiei creștine ideea întîlnirii imaginare a iernii cu primăvara, fiind completată cu tradiția păgînă a purificării (la romani) și totodată cu vechile sărbători ale urșilor, lupilor din preajma primăverii s-au transformat treptat în sărbătoarea creștină a Întîmpinării Domnului.
În contextul celor spuse este elocvent și faptul, că denumirile populare de astăzi ale sărbătorii Întîmpinării Domnului la catolici conțin și cuvîntul lumînare: Curățirea Maicii Domnului cu lumînări, Sărbătoarea lumînărilor ș. a. Deci ritualurile de folosirea a focului și apei în păgînism au devenit, în era creștină, tradiții bisericești cu lumînări aprinse, cu agheasmă.
Se consideră că lumînările aprinse în ziua sărbătorii Întîmpinarii Domnului vindecă de boli şi necazuri, cu ele sînt binecuvîntați tinerii căsătoriți etc. Păstrînd tradițiile vechi și astăzi în ziua de Stretenie la biserică se face agheasmă, se oficiază servicii divine, la care enoriaşii stau cu lumînări aprinse în mîini, pe care apoi le păstrează, aprinzîndu-le la diferite ocazii. După slujba din biserică creștinii cumpără lumînări pe care le sfințesc și le dăruiesc unul altuia, pentru sănătate, luminare şi în semn de binecuvîntare.
Obiceiuri. Tradiţii. Superstiţii. În popor această sărbătoare se numeşte Stretenie, nume care simbolizează cică o divinitate mitică populară la fel ca şi baba Odochia, care, după capriciile şi firea ei schimbătoare, contradictorie (specifice pentru început de februarie), stabileşte caracterul vremii. Ţăranii fac adevărate prognoze asupra mersului timpului, în funcţie de felul în care este vremea la Stretenie.
Această zi era respectată, în special, de crescătorii de animale, pentru ca fiarele sălbatice (urşii şi lupii) să nu le atace gospodăria. În unele localităţi aceasta era ziua boilor, cînd erau hrăniţi direct din mîinile oamenilor, nu cu furca, ca semn al respectului faţă de animale. Se credea că dacă boii beau apă din urmele lăsate de picioarele lor, anul va fi unul mănos.
Pentru sărbătoarea Stretenie țăranii au acomodat multe semne privind timpul și roada anului curent. Se crede, că dacă în această zi este cald și moloșag, vara va fi călduroasă și roditoare. O zi senină prevestește roadă bună. Tot în această zi are loc „Târcolitul viilor”, un ritual de ocol, îndeplinit de viticultori. În unele zone, bărbaţii merg la vie, să o taie şi să o lege. Din bucăţile tăiate îşi împodobesc brîiele, pălăriile şi fac un praznic la care dezgroapă o sticlă de vin din anul trecut.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.