În data de 23 iunie 1990 deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti au adoptat Declaraţia de Suveranitate a Republicii Moldova. Declarația a fost adoptată într-un context istoric complex, marcat de o paradă a suveranităţilor, proces care a cuprins întreg spațiul sovietic. Estonia prima şi-a declarat suveranitatea în noiembrie 1988, fiind urmată de Lituania în aprilie 1989 şi Letonia în iulie 1989. Între timp, Lituania și-a declarat independenţa de stat pe 11 martie 1990. Declaraţia de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti fusese precedată de asemenea de cea a Georgiei din 26 mai 1990 şi a Rusiei din 12 iunie 1990.

Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaştere şi eliberare naţională. Astfel, Declaraţiei de Suveranitate stipulează în mod clar că suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii Moldovei. Se afirmă supremaţia legilor R.S.S. Moldova asupra celor unionale, se instituie cetăţenia republicii şi se prevede dreptul suveran de a menţine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii. De asemenea, documentul stipulează caracterul unitar şi indivizibil al statului. Se stabilește că R.S.S. Moldova respectă statutul ONU şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii şi securităţii, este implicată direct în procesul de cooperare şi securitate precum şi în structurile europene.

Este de remarcat de asemenea că „pămîntul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului naţional” sînt declarate „proprietatea exclusivă necondiţionată a R.S.S. Moldova”.

În sfîrşit se stipula că „prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane”.

Declaraţia de Suveranitate a fost votată cu o singură abţinere.

La 23 iunie 1991, în ziua primei aniversări de la proclamarea suveranităţii Republicii Moldova, la Chişinău a fost pusă în circulaţie prima serie de mărci poştale, ce poartă atributele statalităţii – Stema şi Drapelul.

În data de 23 iunie 2011 a fost pusă în circulaţie seria de mărci poştale „20 de ani de la emiterea primelor mărci poştale ale Republicii Moldova”.

Seria este compusă dintr-o coliţă cu 3 mărci poştale, pe care sunt reproduse primele mărci poştale ale Republicii Moldova din seria „Prima aniversare de la proclamarea suveranităţii Republicii Moldova”.

D E C L A R A Ţ I A

suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova

nr. 148-XII din 23.06.90

Veştile nr.8/192, 1990

* * *

Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova de legislatura a douăsprezecea, întrunit la prima sa sesiune, recunoscînd adevărul că toţi oamenii sînt egali şi au dreptul inalienabil la viaţă, libertate şi prosperitate, fiind conştient de responsabilitatea istorică pentru destinul Moldovei ce are istorie, cultură şi tradiţii milenare, respectînd dreptul la suveranitate al tuturor popoarelor, în scopul instituirii justiţiei, ocrotirii legalităţii şi stabilităţii sociale, exprimînd voinţa poporului, proclamă solemn:

1. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este condiţia firească şi necesară a existenţei statalităţii Moldovei.

2. Izvorul şi purtătorul suveranităţii este poporul. Suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a republicii. Nici o parte a poporului, nici un grup de cetăţeni, nici un partid politic sau o organizaţie obştească, nici o altă formaţiune, nici o persoană particulară nu poate să-şi asume dreptul de a exercita suveranitatea.

3. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat unitar indivizibil. Frontierele R.S.S. Moldova pot fi schimbate numai pe baza acordurilor reciproce dintre R.S.S. Moldova şi alte state suverane în corespundere cu voinţa poporului, adevărul istoric şi luînd în consideraţie normele dreptului internaţional general recunoscute.

4. Pămîntul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului naţional constituie proprietatea exclusivă necondiţionată a R.S.S. Moldova şi sînt utilizate în scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale poporului republicii.

Întreprinderile, organizaţiile, instituţiile şi alte obiective ce aparţin comunităţii statelor suverane, statelor străine şi cetăţenilor lor, organizaţiilor internaţionale pot fi amplasate pe teritoriul R.S.S. Moldova şi pot utiliza resursele ei naturale numai cu consimţămîntul organelor respective ale puterii de stat a R.S.S. Moldova şi în modul stabilit de legislaţia republicii.

5. Pentru asigurarea garanţiilor social-economice, politice şi juridice ale suveranităţii republicii Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova stabileşte:

plenitudinea puterii Republicii Sovietice Socialiste Moldova în rezolvarea tuturor problemelor vieţii de stat şi obşteşti;

supremaţia Constituţiei şi a legilor R.S.S. Moldova pe întreg teritoriul ei. Legile şi alte acte normative unionale acţionează în Moldova numai după ratificarea (confirmarea) lor de către Sovietul Suprem al Republicii, iar cele în vigoare ce contravin suveranităţii Moldovei se suspendează.

6. Republica Sovietică Socialistă Moldova recunoaşte drepturile suverane ale tuturor statelor. Ca stat suveran R.S.S. Moldova are dreptul să intre în uniuni de state, delegîndu-le benevol unele împuterniciri, să retragă aceste împuterniciri, sau să iasă din aceste uniuni în modul stabilit de tratatul respectiv.

7. Republica Sovietică Socialistă Moldova participă la exercitarea împuternicirilor pe care le-a transmis comunităţii statelor suverane, păstrîndu-şi plenipotenţa reprezentativă în alte state suverane.

Divergenţele dintre R.S.S. Moldova şi comunitatea statelor suverane se aplanează în modul stabilit de Tratatul respectiv.

8. În Republica Sovietică Socialistă Moldova se instituie cetăţenia republicană. Tuturor cetăţenilor republicii, cetăţenilor străini şi persoanelor fără cetăţenie care locuiesc pe teritoriul R.S.S. Moldova se garantează drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie şi de alte acte legislative ale R.S.S. Moldova, de principiile şi normele dreptului internaţional unanim recunoscute şi ei se supun legilor republicii.

Cetăţenii Moldovei care se află în afara Republicii sînt ocrotiţi de R.S.S. Moldova.

9. Republica Sovietică Socialistă Moldova garantează tuturor cetăţenilor, partidelor politice, organizaţiilor obşteşti, mişcărilor de masă şi organizaţiilor religioase, ce activează în conformitate cu prevederile Constituţiei R.S.S. Moldova, posibilităţi juridice egale de a participa la exercitarea funcţiilor de stat şi obşteşti.

10. Separarea puterii legislative, executive şi celei judiciare constituie principiul de bază al funcţionării R.S.S. Moldova ca stat democratic bazat pe drept.

11. Republica Sovietică Socialistă Moldova respectă Statutul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile şi normele dreptului internaţional unanim recunoscute şi voinţa de a convieţui în pace şi bunăînţelegere cu toate ţările şi popoarele, de a nu admite confruntări în relaţiile internaţionale, interstatale şi interetnice, apărînd, totodată, interesele poporului R.S.S. Moldova.

12. Republica Sovietică Socialistă Moldova, ca subiect egal al relaţiilor şi contractelor internaţionale, se declară zonă demilitarizată, contribuie activ la întărirea păcii şi securităţii mondiale, participă direct la procesul european pentru colaborare şi securitate, în structurile europene.

13. Prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a R.S.S. Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane.