Gaşpar este un sat şi comună din raionul Edineţ. Gaşpar este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanţă de 25 km de oraşul Edineţ şi la 200 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1335 de oameni. Satul Gaşpar este menţionat documentar în anul 1848 cu numele de Fîntîna Nouă, iar din 1930 apare sub numele de Gaşpar.
Read more-
Holidays and customs
- National events
-
Folk and religious holidays
- Christmas
- Saint Vasily
- Epiphany
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John
- The Holy Martyress Tatiana
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter
- Saint Gregory The Theologian
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom
- The Holy Martyr Trifon
- Saint Valentine
- The Presentation Of The Lord
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague
- Dragobete
- The Holy Kasyan
- The Holy 40 martyrs of Sebastia
- The monk Alexis, the man of God
- Annunciation Day
- Palm Sunday
- Easter
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor)
- Saint George
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari
- The Holy equal apostles Constantine and Elena
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas)
- Trinity
- Rusaliy
- St. John The Baptist (Synsyene)
- The Holy Apostles Peter and Paul
- Ana-foka
- Kirike Shkopul
- The Holy prophet Ilya
- «Ilie Pelie» and Focka
- The Holy Panthelemon
- Makovey Day
- The Transfiguration Of The Lord
- Assumption Of The Blessed Virgin
- The beheading of the Prophet John the forerunner
- St. Simeon The Stylite
- Miracle Of The Archangel Michael
- Nativity Of The Blessed Virgin
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord
- Protection Of The Blessed Virgin
- Saint Paraskeva Friday
- The Great Martyr Dmitry (Simedru)
- Holy Archangels Michael and Gabriel
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God
- St. Andrew
- The Great Martyress Barbara
- Saint Sava
- The Holy Hierarch Nikolai
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne
- Saint Spyridon The Wonderworker
- Temple Feast Day
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Family holidays
-
Magical practices and folk beliefs
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Martisor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- The days of Baba Dokiya
- Caloianul
Calendar of events
Vinerea Mare – Paraschiva
Cea de-a doua sărbătoare importantă а lunii octombrie, ale cărei reminiscenţe au ajuns pînă în zilele noastre, este Vinerea Mare sau Paraschiva (a nu se confunda cu Vinerea patimilor din preajma Paştelui) din 14/27 octombrie.
Ca şi alte sărbători calendaristice tradiţionale ziua aceasta are atît substrat păgîn, cît şi creştin. Pînă la noi au ajuns anumite momente ale sărbătorii, care erau consacrate Venerei. În mitologia romană Venera era considerată zeiţa primăverii, a vegetaţiei. Zeiţei i s-a consacrat o zi a săptămînii – Vineri, care era cea mai mare sărbătoare a săptămînii, după ziua de duminică. În limba greacă „Παρασκευή” nu înseamnă altceva decît „a cincea zi a săptămînii”, adică vineri. De aici şi denumirea de Paraschiva, precum şi numele, respectiv de femeie.
Chipul complex al Paraschivei include în sine noţiunea de vlagă sfîntă a pămîntului. Mai mult decît atît, apa pămîntului şi Paraschiva sînt identice. Despre acest lucru ne mărturisesc legendele despre icoanele Paraschivei, care nu se ştie cum şi de ce apar în izvoare şi ape stătătoare.
Venera – Paraschiva era în mitologia păgînă şi ocrotitoarea vitelor. Ziua de 14/27 octombrie este şi astăzi considerată − început al iernii pentru îngrijitorii de vite.
În primele secole ale creştinismului a apărut obiceiul de a marca vinerea prin postire, căci după cum spune legenda în această zi a fost răstignit Hristos. În legătură cu aceasta a luat naştere şi chipul mitologic creştin al muceniciei numite şi Vineri sau Paraschiva. Altă legendă povesteşte că Paraschiva era o orfană sărmană, dar bună la inimă. Din cele ce avea, împărţea tot celor săraci. Ea este canonizată mai tîrziu, fiind numită cuvioasa Paraschiva, ocrotitoarea femeilor.
Prin urmare sărbătoarea Sfintei Paraschiva de azi cumulează trăsăturile unei străvechi divinităţi a naturii, devenită ulterior zeiţă a dragostei, precum şi elemente din sărbătoarea străveche precreştină a Sfintei Vineri, dar şi din cultul Maicii Domnului.
Moaştele Sfintei Paraschiva au ajuns la Iaşi în 1641 pe vremea domnitorului Vasile Lupu, fiind depuse la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Sfinta Paraschiva (Sfînta Vineri în popor) este considerată ocrotitoarea Moldovei şi a Bucovinei, creştinii cred în puterea moaştelor ei de a face minuni.
Cultul Venerei – Paraschiva a căpătat o răspîndire largă în rîndurile creştinilor. În cinstea cuvioasei Paraschiva s-au construit capele, s-au instalat cruci la întretăierea drumurilor. Chipul ei este zugrăvit pe icoane.
Astăzi revenim treptat la tradiţiile sărbătorii sfintei Paraschiva, ca şi ale altora, la fel de frumoase, interesante şi folositoare în special pentru generaţia în creştere.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.