Buschi este un sat din cadrul comunei Vărăncău din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Rîbnița și la 113 km de Chișinău. Populaţia satului Buschi alcătuia 125 de oameni în anul 2004. Satul Buschi a fost înființat în anul 1925.
Read more-
Holidays and customs
111
- National events 111
-
Folk and religious holidays
111
- Christmas 111
- Saint Vasily 111
- Epiphany 111
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John 111
- The Holy Martyress Tatiana 111
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter 111
- Saint Gregory The Theologian 111
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom 111
- The Holy Martyr Trifon 111
- Saint Valentine 111
- The Presentation Of The Lord 111
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague 111
- Dragobete 111
- The Holy Kasyan 111
- The Holy 40 martyrs of Sebastia 111
- The monk Alexis, the man of God 111
- Annunciation Day 111
- Palm Sunday 111
- Easter 111
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor) 111
- Saint George 111
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari 111
- The Holy equal apostles Constantine and Elena 111
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas) 111
- Trinity 111
- Rusaliy 111
- St. John The Baptist (Synsyene) 111
- The Holy Apostles Peter and Paul 111
- Ana-foka 111
- Kirike Shkopul 111
- The Holy prophet Ilya 111
- «Ilie Pelie» and Focka 111
- The Holy Panthelemon 111
- Makovey Day 111
- The Transfiguration Of The Lord 111
- Assumption Of The Blessed Virgin 111
- The beheading of the Prophet John the forerunner 111
- St. Simeon The Stylite 111
- Miracle Of The Archangel Michael 111
- Nativity Of The Blessed Virgin 111
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord 111
- Protection Of The Blessed Virgin 111
- Saint Paraskeva Friday 111
- The Great Martyr Dmitry (Simedru) 111
- Holy Archangels Michael and Gabriel 111
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God 111
- St. Andrew 111
- The Great Martyress Barbara 111
- Saint Sava 111
- The Holy Hierarch Nikolai 111
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne 111
- Saint Spyridon The Wonderworker 111
- Temple Feast Day 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Family holidays 111
- Magical practices and folk beliefs 111
Calendar of events
Buna Vestire (Blagoveștenia)
Ne aflăm în lungul post al Sfintelor Paști, cînd Biserica Ortodoxă prăznuiește marea sărbătoare a Bunei Vestiri. Este o sărbătoare cu dată fixă ‒ 25 martie/7 aprilie, de la care încep să se numere cele 9 luni, pînă la Crăciun, cînd Maria l-a născut pe Iisus. Potrivit creștinilor în această zi Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că ea a fost cea aleasă de către Dumnezeu să dea naştere Mîntuitorului Hristos. Este una din cele 12 sărbători Domnești. Pentru creștinismul răsăritean praznicul datează din anul 550.
În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numește și Blagoveștenie. Sărbătoarea este aproape de echinocțiul de primăvară, cînd sosesc rîndunelele și începe a cînta cucul şi mai este numită în Calendarul Popular ‒ Ziua Cucului. E o sărbătoare de trecere de la „moarte” (iarna) la „viață” (primăvara). E hotarul dintre iarnă și primăvară, cînd începe renașterea naturii.
Tradiţii şi obiceiuri. În ziua Bună Vestirii se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lîngă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămîie și cîrpe arse a casei, grajdului de vite, livezilor, producerea zgomotului de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior sau lovirea în fier, scoaterea din lăzi a straielor și țesăturilor la aerisit. Se stropeau rădăcinile pomilor fructiferi cu rachiu și se amenințau pomii că vor fi tăiați dacă nu vor rodi.
Buna Vestire era neprielnică pentru lucru: nu se puneau cloști, căci se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, nu se dădeau la împerecheat vitele, ca să nu se nască monştri, nu se semăna porumbul. Femeile strîngeau apa provenită din neaua, care nu s-a topit pentru a fi folosită în practicile medicinii și cosmetologiei populare.
De Buna Vestire se fac multe praznice și se dă de pomană. După cum se știe, în această zi este dezlegare la pește, peștele fiind „personaj” central al acestei sărbători. Consumul ritual de pește este justificat prin credința, că acei ce vor mînca pește vor fi sănătoși tot anul şi respectiv cel care gustă peşte în această zi se va simţi tot anul ca peştele în apă.
Tradiţia populară mai spune că de Buna vestire este bine să se pună, pe pragul casei, pîine şi sare pentru a aduce linişte în casă şi a da hrană îngerilor.
O altă denumire populară a Bunei Vestiri era Ziua Cucului, percepută ca încarnare a strămoșului mitic, pasăre cu un pronunțat substrat erotic, care anunța sosirea efectivă a primăverii, fiind înfăţişat ca un uliu în miniatură. Este o pasăre mică, care nu-și face cuib, nu-și crește puii. Își depune ouăle prin cuiburi străine, iar puii săi îi dau jos pe ceilalți din cuib pentru a profita de un surplus de hrană, ca astfel să poată supravieţui. Se zice, că cucul cîntă pentru prima oară de sărbătoarea Bunei Vestiri, fiind așteptat de către toți oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin și cu bani în buzunare. Cîntecul cucului prevestea venirea primăverii dar și norocul omului, iar cel care auzea pasărea cîntînd trebuia să numere pentru a afla cîţi ani mai are de trăit. Fetele şi băieţii necăsătoriţi, întrebau cucul peste cît timp se vor căsători. Dacă pasărea tăcea, înseamnă că se va întîmpla repede, iar dar dacă începea să cînte, trebuia să numere de cîte ori cîntă ca să vadă peste cîţi ani se căsătorea. Dacă nu erau îndeplinite aceste condiții rituale, oamenii nu beneficiau, respectiv, de toate acele lucruri în anul care urma. Dacă primul cîntec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol din partea stîngă sau din spatele omului, erau semne de rău augur. Fiind însă simbol al primăverii, al timpului frumos și al dragostei pătimașe, poporul îi iartă toate păcatele. În legende cucul este antropomorfizat, fiind argat, slugă, tîlhar.
Această pasăre ar fi mai puțin cunoscută dacă n-ar marca succesiunea de primăvară cînd începe a cînta de Buna Vestire și încetează brusc să cînte la solstițiul de vară de Sînzîene (sau Drăgaică). Se zice, că de Sînzîene cucul se îneacă cu orz și nu poate cînta, prefăcîndu-se pînă la primăvara viitoare în uliu.
În popor se mai spune că în ziua de Bunavestire oamenii nu au voie să se certe, fiindcă cine se ceartă va avea necazuri tot anul.
Se crede, că cum e vremea în ziua Bunei Vestiri aşa e şi ziua de Paști, iar bătrînii mai spun că dacă ziua de Buna Vestire este una ceţoasă, primăvara va fi călduroasă.
Aceasta este sărbătoarea Blagoveștenie, una în care cucul și peștele au roluri importante, însă dincolo de toate acestea, trebuie să putem vedea spiritele strămoșilor, spirite care veghează mereu cu dor buna rînduială a lucrurilor în lumea celor vii.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.