Pînzărenii Noi este un sat din cadrul comunei Pînzăreni, raionul Făleşti. Localitatea se află la distanța de 6 km de orașul Fălești și la 133 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 77 de oameni. Satul Pînzărenii Noi a fost înființat în anul 1920.
Read more-
Holidays and customs
- National events
-
Folk and religious holidays
- Christmas
- Saint Vasily
- Epiphany
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John
- The Holy Martyress Tatiana
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter
- Saint Gregory The Theologian
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom
- The Holy Martyr Trifon
- Saint Valentine
- The Presentation Of The Lord
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague
- Dragobete
- The Holy Kasyan
- The Holy 40 martyrs of Sebastia
- The monk Alexis, the man of God
- Annunciation Day
- Palm Sunday
- Easter
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor)
- Saint George
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari
- The Holy equal apostles Constantine and Elena
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas)
- Trinity
- Rusaliy
- St. John The Baptist (Synsyene)
- The Holy Apostles Peter and Paul
- Ana-foka
- Kirike Shkopul
- The Holy prophet Ilya
- «Ilie Pelie» and Focka
- The Holy Panthelemon
- Makovey Day
- The Transfiguration Of The Lord
- Assumption Of The Blessed Virgin
- The beheading of the Prophet John the forerunner
- St. Simeon The Stylite
- Miracle Of The Archangel Michael
- Nativity Of The Blessed Virgin
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord
- Protection Of The Blessed Virgin
- Saint Paraskeva Friday
- The Great Martyr Dmitry (Simedru)
- Holy Archangels Michael and Gabriel
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God
- St. Andrew
- The Great Martyress Barbara
- Saint Sava
- The Holy Hierarch Nikolai
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne
- Saint Spyridon The Wonderworker
- Temple Feast Day
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Family holidays
-
Magical practices and folk beliefs
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Martisor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- The days of Baba Dokiya
- Caloianul
Calendar of events
Înălțarea Sfintei Cruci
Aceasta este cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. Ziua Crucii aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul unei lupte împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, însoţită de inscripţia „Prin acest semn vei învinge"! După victorie, împăratul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, să descopere crucea pe care a pătimit Mîntuitorul Hristos. La Ierusalim, aproape de Golgota, împărăteasa Elena a descoperit crucea. Patriarhul Macarie a înălţat-o deasupra amvonului în Biserica Învierii din Ierusalim. De atunci, în fiecare an, la 27 septembrie este cinstită Ziua Înălţării Sfintei Cruci.
Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post şi praznice. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor. Credincioşii sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte; de toarta căniţelor ei leagă cîte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii, în zonele viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
În această zi se bat nucii. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci cînd sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte valoroase pentru fîntînarii care vor să depisteze izvoarele subterane.
În această zi nu se mănîncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: cînd cocorii se pregătesc de plecare este un semn că vremea se răceşte; dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, cîrdul de ciori gălăgioase anunţă căderea brumei. Această dată vesteşte că vara s-a sfîrşit şi toamna îşi intră în drepturi.
Această sărbătoare este şi un important hotar între anotimpuri. În calendarul creştin-ortodox – Închinarea Sfintei Cruci, (17/30 martie) şi Ziua Crucii de toamnă (14/27 septembrie) împart anul în două anotimpuri a cîte şase luni. Se zice că pămîntul „se deschide” pentru reptile, insecte, plante la începutul primăverii, la Ziua Crucii de primăvară şi „se închide” în ziua Crucii de toamnă.
Poporul crede, că la Ziua Crucii de toamnă intră în pămînt şerpii, şopîrlele şi alte vietăţi mărunte. Se mai spune, că pămîntul „se închide” nu numai pentru vietăţi, ci şi pentru plante. După sărbătoarea aceasta plantele încep a se usca.
Conform tradiţiei bisericeşti în amintirea evenimentului important, în ajunul sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci, după vecernie, se scoate din altar în mijlocul bisericii simbolul Crucii Mîntuitorului, împodobită cu flori spre închinarea creştinilor. De aceea în Ziua Crucii de Toamnă sînt duse la biserică tot felul de flori – vîzdoage, busuioc etc. care se pun împrejurul Sfintei Cruci. După ce sînt sfinţite se împart creştinilor, pentru că se cred bune de leac.
Biserica recomandă să se ţină post înaintea sărbătorii Sfintei Cruci. Se spune că e bine să posteşti toată ziua aceasta. Se interzice, mai ales mîncatul fructelor şi legumelor care amintesc de semnul crucii (mere, nuci, usturoi, castravete, roşii ş.a.). Se fac praznice pentru cei morţi. Nu se munceşte în această zi. Nu e bine să minţi în această zi. Dacă tună în această zi e semn că toamna va fi lungă.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.