Teliţa este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Din componenţa comunei fac parte localităţile Teliţa și Teliţa Nouă. Localitatea se află la distanța de 17 km de orașul Anenii Noi și la 49 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1187 de oameni. Satul Telița a fost menționat documentar între anii 1443-1453.
Read more-
Holidays and customs
- National events
-
Folk and religious holidays
- Christmas
- Saint Vasily
- Epiphany
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John
- The Holy Martyress Tatiana
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter
- Saint Gregory The Theologian
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom
- The Holy Martyr Trifon
- Saint Valentine
- The Presentation Of The Lord
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague
- Dragobete
- The Holy Kasyan
- The Holy 40 martyrs of Sebastia
- The monk Alexis, the man of God
- Annunciation Day
- Palm Sunday
- Easter
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor)
- Saint George
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari
- The Holy equal apostles Constantine and Elena
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas)
- Trinity
- Rusaliy
- St. John The Baptist (Synsyene)
- The Holy Apostles Peter and Paul
- Ana-foka
- Kirike Shkopul
- The Holy prophet Ilya
- «Ilie Pelie» and Focka
- The Holy Panthelemon
- Makovey Day
- The Transfiguration Of The Lord
- Assumption Of The Blessed Virgin
- The beheading of the Prophet John the forerunner
- St. Simeon The Stylite
- Miracle Of The Archangel Michael
- Nativity Of The Blessed Virgin
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord
- Protection Of The Blessed Virgin
- Saint Paraskeva Friday
- The Great Martyr Dmitry (Simedru)
- Holy Archangels Michael and Gabriel
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God
- St. Andrew
- The Great Martyress Barbara
- Saint Sava
- The Holy Hierarch Nikolai
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne
- Saint Spyridon The Wonderworker
- Temple Feast Day
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Family holidays
-
Magical practices and folk beliefs
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Martisor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- The days of Baba Dokiya
- Caloianul
Calendar of events
Sărbătoarea Macovei
Sărbătoarea Macovei (1.08/14.08) are în popor mai multe denumiri: Macovei, Macavei sau Ziua Crucii de vară. Denumirea de Macovei era consacrată unui personaj, care ar fi avut şapte capete, dar ar fost ars de păgîni.
În popor se crede că prima denumire de Macovei e legată de numele Macovei, iar a doua cu macul, plantă asociată zeilor cerului şi cultului morţilor; nu întîmplător, la Macovei se culege macul şi se sfinţeşte la biserică pentru a nu face viermi. Tot atunci, se face agheasmă cu care se stropeşte grădina. La biserică se sfinţesc cîteva spice de grîu ce urmează a fi semănate.
O altă denumire a sărbătorii este Macovei Cap de Post. În această zi începe Postul Sfintei Marii (Adormirii Maicii Domnului). La Macovei se scoate mierea din ştiubeie. În ştiubeie se lasă numai atîta miere, cît se crede că au nevoie albinele pentru iarnă.
Pe vremuri o denumire mai ciudată a acestei sărbători era ziua sau Macoveiul Ursului. Se ţinea această zi cu sfinţenie tocmai pentru ca ursul să nu facă pagube în vite, socotindu-se ursul rege al animalelor.
Exista cultul ursului, precum că acesta ar poseda virtuţi apotropaice, medicale. Puterile sale puteau fi transferate asupra oamenilor, care îi purtau numele. Se obişnuia ca la naştere, moaşa să ungă sau să-i dea copilului o linguriţă de untură de urs, crezînd că „atunci va fi om tare şi nu-l va doborî nimeni”. Pentru creşterea părului era recomandată untura de urs în combinaţie cu cenuşa de nuci şi alun.
Exista şi aşa-numitul „călcat” al oamenilor cu dureri de şale de către urşi – credinţă cunoscută la noi. Se credea că ursul alunga relele din casele unde era dus să joace sau de la acei pe care-i „călca”.
Această sărbătoare, împreună cu Pintilie Călătorul şi Schimbarea la Faţă, sînt considerate cele mai importante „hotare” între vară şi toamnă.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.