Coşniţa este un sat şi comună din raionul Dubăsari. Din componenţa comunei fac parte localităţile Pohrebea și Coşniţa. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Dubăsari și la 32 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 4996 de oameni. Satul Coşniţa a fost menționat documentar în anul 1770.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
- Sărbători naţionale
-
Sărbători religioase şi populare
- Crăciunul
- Sfîntul Vasile
- Boboteaza
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
- Sfîntul Grigorie Teologul
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele
- Sfîntul Trifon
- Sfîntul Valentin
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei
- Dragobetele
- Sfîntul Casian
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu
- Buna Vestire (Blagoveștenia)
- Duminica Floriilor
- Paştele
- Paştele Blajinilor
- Sfîntul Gheorghe
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară)
- Sfinții Împărați Constantin și Elena
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
- Duminica Mare
- Rusaliile
- Sînziene
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- Ana-foca
- Chirică Şchiopul
- Sfîntul Ilie
- Ilie Pălie şi Foca
- Sfîntul Pantelemon
- Sărbătoarea Macovei
- Schimbarea la Faţă
- Adormirea Maicii Domnului
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
- Sfîntul Simion Stîlpnicul
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail
- Naşterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele)
- Vinerea Mare – Paraschiva
- Sfîntul Dumitru (Simedru)
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului
- Sfîntul Andrei
- Sfînta Mare Muceniță Varvara
- Sfîntul Sava
- Sfîntul Ierarh Nicolae
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni
- Hramul
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii
-
Practici magice şi credinţe populare
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Mărţişor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- Zilele Babei Dochia
- Caloianul
Calendarul evenimentelor
Sărbătoarea Macovei
Sărbătoarea Macovei (1.08/14.08) are în popor mai multe denumiri: Macovei, Macavei sau Ziua Crucii de vară. Denumirea de Macovei era consacrată unui personaj, care ar fi avut şapte capete, dar ar fost ars de păgîni.
În popor se crede că prima denumire de Macovei e legată de numele Macovei, iar a doua cu macul, plantă asociată zeilor cerului şi cultului morţilor; nu întîmplător, la Macovei se culege macul şi se sfinţeşte la biserică pentru a nu face viermi. Tot atunci, se face agheasmă cu care se stropeşte grădina. La biserică se sfinţesc cîteva spice de grîu ce urmează a fi semănate.
O altă denumire a sărbătorii este Macovei Cap de Post. În această zi începe Postul Sfintei Marii (Adormirii Maicii Domnului). La Macovei se scoate mierea din ştiubeie. În ştiubeie se lasă numai atîta miere, cît se crede că au nevoie albinele pentru iarnă.
Pe vremuri o denumire mai ciudată a acestei sărbători era ziua sau Macoveiul Ursului. Se ţinea această zi cu sfinţenie tocmai pentru ca ursul să nu facă pagube în vite, socotindu-se ursul rege al animalelor.
Exista cultul ursului, precum că acesta ar poseda virtuţi apotropaice, medicale. Puterile sale puteau fi transferate asupra oamenilor, care îi purtau numele. Se obişnuia ca la naştere, moaşa să ungă sau să-i dea copilului o linguriţă de untură de urs, crezînd că „atunci va fi om tare şi nu-l va doborî nimeni”. Pentru creşterea părului era recomandată untura de urs în combinaţie cu cenuşa de nuci şi alun.
Exista şi aşa-numitul „călcat” al oamenilor cu dureri de şale de către urşi – credinţă cunoscută la noi. Se credea că ursul alunga relele din casele unde era dus să joace sau de la acei pe care-i „călca”.
Această sărbătoare, împreună cu Pintilie Călătorul şi Schimbarea la Faţă, sînt considerate cele mai importante „hotare” între vară şi toamnă.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.