Răspopeni este un sat şi comună din raionul Șoldăneşti. Răspopeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat la o distanță de 25 km de orașul Șoldănești și la 143 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2775 de oameni. Pentru prima dată satul Răspopeni este menționat într-un document datînd din anul 1437.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
- Sărbători naţionale
-
Sărbători religioase şi populare
- Crăciunul
- Sfîntul Vasile
- Boboteaza
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
- Sfîntul Grigorie Teologul
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele
- Sfîntul Trifon
- Sfîntul Valentin
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei
- Dragobetele
- Sfîntul Casian
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu
- Buna Vestire (Blagoveștenia)
- Duminica Floriilor
- Paştele
- Paştele Blajinilor
- Sfîntul Gheorghe
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară)
- Sfinții Împărați Constantin și Elena
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
- Duminica Mare
- Rusaliile
- Sînziene
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- Ana-foca
- Chirică Şchiopul
- Sfîntul Ilie
- Ilie Pălie şi Foca
- Sfîntul Pantelemon
- Sărbătoarea Macovei
- Schimbarea la Faţă
- Adormirea Maicii Domnului
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
- Sfîntul Simion Stîlpnicul
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail
- Naşterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele)
- Vinerea Mare – Paraschiva
- Sfîntul Dumitru (Simedru)
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului
- Sfîntul Andrei
- Sfînta Mare Muceniță Varvara
- Sfîntul Sava
- Sfîntul Ierarh Nicolae
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni
- Hramul
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii
-
Practici magice şi credinţe populare
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Mărţişor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- Zilele Babei Dochia
- Caloianul
Calendarul evenimentelor
Ilie Pălie şi Foca
Ilie Pălie (21.07/03.08) - personaj mitic în calendarul popular, vizitiu la trăsură cerească a lui Sîntilie, aducător de foc şi arşiţă. În unele tradiţii Ilie Pălie produce foc în care suflă Foca şi-l împrăştie.
Pe vremuri în aceste două zile de peste an oamenii nu lucrau de frică că Pălie şi Foca să nu le ardă recoltele şi trupurile.
Ilie Pălie şi Foca sînt personajele mitologice principale ale acestor zile, evident după Sf. Ilie, care aduc foc şi arşiţă, incendii. În trecut au fost incendii mari în aceste zile, de aceea oamenii ţineau sărbătorile şi nu lucrau, ca să nu le ardă casele, ogoarele. Despre aceşti doi sfinţi Ilie Pălie şi Foca calendarul ortodox nu scrie, dar oamenii continuă să-i sărbătorească.
Aceste două divinităţi mitice erau în legătură cu zeul focului şi al soarelui. Numele Pălie derivă din verbul „a păli”, „a pîrjoli”.
Cît despre sărbătoarea numită „Sf. Foca” (22.07/04.08), se zice că Sf. mucenic Foca era considerat patronul navigatorilor şi nu avea legătură cu focul, ci cu apa. Cu toate acestea poporul ţine această zi pentru a se păzi de foc. Faptul, că acest sfînt a fost introdus în calendar, probabil, nu e întîmplător. În luna lui cuptor se produc cele mai multe incendii. Prin unele părţi ale Moldovei se crede, că cîndva demult Foca era un sfînt creştinesc, dar de cînd la ziua lui au ars şapte sate, îl serbează şi păgînii, precum bunăoară turcii. Se zice, că Foca este o creatură răzbunătoare, care arde case, stogurile de paie, cerealele, etc. şi chiar pe cei ce îndrăznesc să lucreze de ziua lui.
În această zi se culege sovîrful, pe care gospodinele îl folosesc la vopsitul lîneţurilor şi firelor de cînepă. Există credinţa, că dacă sovîrful se va culege în această zi, vopseaua făcută din el va avea culoarea roşie ca focul.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.