Paicu este un sat din cadrul comunei Zîrneşti, raionul Cahul. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Cahul și la 150 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 505 oameni. Satul Paicu a fost menționat documentar în anul 1860.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
- Sărbători naţionale
-
Sărbători religioase şi populare
- Crăciunul
- Sfîntul Vasile
- Boboteaza
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
- Sfîntul Grigorie Teologul
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele
- Sfîntul Trifon
- Sfîntul Valentin
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei
- Dragobetele
- Sfîntul Casian
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu
- Buna Vestire (Blagoveștenia)
- Duminica Floriilor
- Paştele
- Paştele Blajinilor
- Sfîntul Gheorghe
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară)
- Sfinții Împărați Constantin și Elena
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
- Duminica Mare
- Rusaliile
- Sînziene
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- Ana-foca
- Chirică Şchiopul
- Sfîntul Ilie
- Ilie Pălie şi Foca
- Sfîntul Pantelemon
- Sărbătoarea Macovei
- Schimbarea la Faţă
- Adormirea Maicii Domnului
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
- Sfîntul Simion Stîlpnicul
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail
- Naşterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele)
- Vinerea Mare – Paraschiva
- Sfîntul Dumitru (Simedru)
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului
- Sfîntul Andrei
- Sfînta Mare Muceniță Varvara
- Sfîntul Sava
- Sfîntul Ierarh Nicolae
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni
- Hramul
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii
-
Practici magice şi credinţe populare
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Mărţişor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- Zilele Babei Dochia
- Caloianul
Calendarul evenimentelor
Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
Stratul precreștin. Conform mitului, în trecutul îndepărtat sătenii, care aveau vite, credeau în existența unui patron al lupilor, care să-i conducă, căci aceștia erau deosebit de periculoși, mai ales, în timpul iernii. Se zicea că în noaptea spre 16/29 ianuarie patronul împarte hrană lupilor pentru un an înainte.
În calendarul popular ziua aceasta – a stăpînului lupilor – era considerată mijlocul iernii pastorale (începea la Sf. Dumitru și lua sfîrșit la Sf. Gheorghe).
Se credea, că în noaptea acestei zile lupii s-ar fi adunat în anumite locuri și ar fi urlat. Se spunea, că la un moment dat în mijlocul fiarelor apare patronul, cu barbă albă, lungă pînă la brîu, călare pe un cal alb. Patronul împarte prada numind oaia, capra, etc. care va fi mîncată de fiecare lup pe parcursul anului. Conform tradiției, fără porunca stăpînului, lupii nu îndrăznesc să facă vre-o stricăciune în lume, chiar de ar muri de foame. Stăpînul lupilor repartizează hrana fiecăruia dintre ei, inclusiv cîte un om, mai ales, dintre acei care nu le respectă zilele. Se credea că nici o ființă aleasă de patron nu scăpa de colții lupului.
Stratul precreștin. În era creștină sărbătoarea mijlocului iernii a fost închinată Sfîntului Apostol Petru.
Potrivit literaturii teologice, Petru a trăit între anii 10 î.Hr. - 67 d.Hr. fiind originar din Betsaida (în apropiere de Marea Galileei), frate mai mare a Apostolului Andrei. Petru era pescar de meserie. A devenit ucenic al lui Ioan Botezătorul. Iisus Hristos i-a schimbat numele din Simion în Petru (semnifică piatra-simbol a temeliei pe care trebuia construită biserica creștină). Cu timpul, Petru, împreună cu Iacov și Ioan, au fost cei mai apropiați ucenici ai lui Hristos. Lui Petru i-au fost încredințate și cheile raiului. Cu toate acestea, cînd Hristos a fost prins, Petru s-a lepădat de el, după aceasta căindu-se amarnic. A fost reabilitat după învierea lui Iisus, primind din partea apostolilor întîietatea de vîrstă.
După pogorîrea Sfîntului duh, Petru a rostit o predică atît de convingătoare încît a determinat creștinarea prin botez a 5.000 de oameni, ceea ce a avut o mare importanță pentru răspîndirea noii religii.
Activitatea lui Petru în a propovădui creștinismul a fost motivul pentru care a fost întemniţat, dar salvat cu ajutorul îngerului Domnului.
În popor sărbătoarea se numește Închinare Lanțului Sfîntului Petru, ori mai simplu, Lanțul Sfîntului Petru, iar în calendarul creștin ortodox – Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru. Se spune, că sărbătoarea trebuie ținută pentru ca oamenii să fie feriți de prigoniri și de închisori.
Unele tradiții păgîne despre Petru (patronul lupilor) au fost creștinate parțial. Stăpînul fiarelor a fost numit Sfîntul Petru de Iarnă dar și Sfîntul Petru al lupilor, în acelaşi timp, rămînînd a fi portar la rai. O legendă semipăgînă-semicreștină spune: „Precum fiecare om are un sfînt patron, așa și lupii au patronul lor și acela e Sînpetru de iarnă, și precum fiecare sfînt se îngrigește de oamenii care-i poartă numele, ca să le meargă bine și să aibă toate cele trebuincioase, așa și Sînpetru se îngrijește de lupi, împărțind în noaptea spre numele său hrana de peste an”.
În ziua de 16/29 ianuarie sătenii nu lucrau nimic, temîndu-se de lupi. Astăzi puțini mai respectă tradițiile zilei Sfîntului Petru de Iarnă.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.