Drojdieni este un sat din cadrul comunei Şişcani, raionul Nisporeni. Localitatea se află la distanța de 21 km de orașul Nisporeni și la 70 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 482 de oameni. Satul Drojdieni afost menționat documentar în anul 1643.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
- Sărbători naţionale
-
Sărbători religioase şi populare
- Crăciunul
- Sfîntul Vasile
- Boboteaza
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
- Sfîntul Grigorie Teologul
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele
- Sfîntul Trifon
- Sfîntul Valentin
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei
- Dragobetele
- Sfîntul Casian
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu
- Buna Vestire (Blagoveștenia)
- Duminica Floriilor
- Paştele
- Paştele Blajinilor
- Sfîntul Gheorghe
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară)
- Sfinții Împărați Constantin și Elena
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
- Duminica Mare
- Rusaliile
- Sînziene
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- Ana-foca
- Chirică Şchiopul
- Sfîntul Ilie
- Ilie Pălie şi Foca
- Sfîntul Pantelemon
- Sărbătoarea Macovei
- Schimbarea la Faţă
- Adormirea Maicii Domnului
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
- Sfîntul Simion Stîlpnicul
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail
- Naşterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele)
- Vinerea Mare – Paraschiva
- Sfîntul Dumitru (Simedru)
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului
- Sfîntul Andrei
- Sfînta Mare Muceniță Varvara
- Sfîntul Sava
- Sfîntul Ierarh Nicolae
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni
- Hramul
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii
-
Practici magice şi credinţe populare
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Mărţişor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- Zilele Babei Dochia
- Caloianul
Calendarul evenimentelor
Sfîntul Ierarh Nicolae
Denumirea populară a sărbătorii Sfîntul Neculai, cu variantele Neculae, Nicolai, făcătorul de minuni în calendarul creștin ortodox sărbătorită la 6/19 decembrie se numeşte Sfîntul Ierarh Nicolae. Sf. Nicolae îi sînt atribuite calități, funcții, greu de determinat cărei epoci aparţin - celei păgîne ori creștine.
După cum au constatat cercetătorii, Sf. Nicolae este un personaj precreștin, mitic, datele despre viața și minunile căruia au fost luate din biografia altui sfînt, mai vechi - Nicolae din Pinar. Din epoca păgînă provin următoarele calități și funcții ale Sf. Nicolae, conform tradițiilor populare: unii își imaginează că Sf. Nicolae dirijează soarele, urmărește ca acesta să nu ardă pămîntul, ci să-l lumineze și să-l încălzească la timp și în măsura cuvenită. În această acțiune de mare răspundere Sf. Nicolae este ajutat de Sf. Toader, care, pe nouă cai călare, îndreaptă soarele pe drumul care trebuie.
Se mai spune, că Sf. Nicolae aduce iarna prin părțile noastre. Data de 6/19 decembrie este ultima sărbătoare de la sfîrșitul toamnei /după Pocroave, Paraschiva, Simedru, Andrei, cînd se consideră că începe iarna. Sfîntul Nicolae este acel bătrîn, cu barbă albă, care trebuie să aducă de ziua sa zăpada, e un fel de patron al iernii, o divinitate a naturii, ajutător al gospodăriilor, un sfînt bogat, dătător de noroc pentru fetele sărace precum și tare milostiv, blînd și bun cu toți cei necăjiți. Este milostiv cu cei săraci, îi ajuta atît pe acei ce i se adresează, cît și pe cei nu îndrăznesc să o facă. Astfel, el i-a ajutat unui tată, care din cauza sărăciei era gata să dea spre desfrînare cele trei fete ale sale. Sfîntul Nicolae în mod tainic i-a aruncat pe fereastră trei pungi cu galbeni. Tatăl, avînd banii și mulțumind lui Dumnezeu și-a căsătorit fiicele cu ajutorul lor.
Viața lui a continuat să fie plină de milostenii, de post și rugăciune, de smerenie și blîndețe, mai fiind și mare făcător de minuni. Mulți bolnavi a vindecat cu rugăciunile sale.
Pentru moldoveni, dar și pentru alte popoare europene și nu numai, Sf. Nicolae a devenit o parte a chipului, care patronează sărbătoarea principală din toiul iernii – Nașterea Domnului. Este vorba de Moș Crăciun. În sensul acesta este elocvent faptul, că în unele țări omologul lui, Moș Crăciun se numește Santa Klaus (din lat. Sanctus Nicolaus - Sf. Nicolae). Sf. Nicolae îi sînt atribuite mai puține calități de acest fel pe la noi, ținîndu-se de vechiul cult al strămoșilor noştri, la alte popoare balcanice, însă, aceste tradiţii sînt mai bogate.
În popor se zice că de la Sf. Nicolae ziua începe să se mărească cîte puțin. „La Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziuă cu cît se sucește puiu-n găoace”.
În calendarul popular Sf. Nicolae este patronul celor care călătoresc pe ape, stăpîn peste ape, călăuză și sprijin pentru toţi acei care și-au legat viața de apă. În timp, sfîntul a ajuns să fie considerat patronul soldaților aflați în război, al corăbierilor, iar mai tîrziu al marinarilor.
Sfîntul Nicolae este acela, care aduce daruri copiilor și le pune în ciorapi sau în ghetuţe. Pe vremuri dărnicia moșului era asociată obligatoriu cu dreptatea. Această imagine are ca punct de plecare milostenia sfîntului în raport cu săracii, văduvele, orfanii. Pe timpuri și pedeapsa, aplicată cu blîndețe și dreptate, era percepută ca un dar. De altfel, se pare că altădată sfîntul nostru era mai darnic cu pedepsele decît cu darurile. În acest sens, poate fi invocată și tradiția creștină care ne spune că, Sf. Nicolae îi bătea cu nuiaua peste mîini pe cei care se abăteau de la credință. Aceasta ar fi explicația obiceiului pedepsirii copiilor neascultători cu nuielușa, lăsată de Moș Nicolae în încălțămintea celor neascultători în seara de 5/18 decembrie.
În acest context, nu e de mirare, că numeroase perechi, care se cununau își alegeau ca patron al gospodăriilor pe Sf. Nicolae. De altfel, icoana sa era păstrată adesea ca o adevărată amuletă. Toate acestea ne arată ceea ce a fost Moș Nicolae în obiceiurile și credințele noastre, care sînt păstrate cu sfințenie și astăzi. Sărbătoarea Sf. Nicolae este cinstită de numeroși creștini ce-i poartă numele. În Moldova sînt numeroase biserici cu hramul Sf. Nicolae.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.