Sămănanca este un sat şi comună din raionul Orhei. Sămănanca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 17 km de orașul Orhei și la 35 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 800 de oameni. Satul Sămănanca a fost menționat documentar în anul 1527.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
- Sărbători naţionale
-
Sărbători religioase şi populare
- Crăciunul
- Sfîntul Vasile
- Boboteaza
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
- Sfîntul Grigorie Teologul
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele
- Sfîntul Trifon
- Sfîntul Valentin
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei
- Dragobetele
- Sfîntul Casian
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu
- Buna Vestire (Blagoveștenia)
- Duminica Floriilor
- Paştele
- Paştele Blajinilor
- Sfîntul Gheorghe
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară)
- Sfinții Împărați Constantin și Elena
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
- Duminica Mare
- Rusaliile
- Sînziene
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- Ana-foca
- Chirică Şchiopul
- Sfîntul Ilie
- Ilie Pălie şi Foca
- Sfîntul Pantelemon
- Sărbătoarea Macovei
- Schimbarea la Faţă
- Adormirea Maicii Domnului
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
- Sfîntul Simion Stîlpnicul
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail
- Naşterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele)
- Vinerea Mare – Paraschiva
- Sfîntul Dumitru (Simedru)
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului
- Sfîntul Andrei
- Sfînta Mare Muceniță Varvara
- Sfîntul Sava
- Sfîntul Ierarh Nicolae
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni
- Hramul
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii
-
Practici magice şi credinţe populare
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Mărţişor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- Zilele Babei Dochia
- Caloianul
Calendarul evenimentelor
Paparudele
Paparuda reprezintă o practică magico-rituală de provocare a ploilor, desfășurată într-una din joile după Paşti sau, pur și simplu, în timp de secetă. Originile Paparudei datează încă din vechime, cînd femeile trace care participau la misterele dionysiace erau numite Piroboridavae, adică „Înflăcărate; Exaltate; Harnice". Aceste mistere sau ritualuri se desfăşurau noaptea pe munţi, la lumina faclelor, cu o muzică asurzitoare. Participanţii dansau urlînd frenetic, în hore ameţitoare, pînă la epuizare. În special femeile ţineau aceste hore nocturne, îmbrăcate în veşminte lungi, fluturînde, făcute din blănuri de vulpe, peste care se puneau piei de căprioară şi, pe cap, coarne. La această ţinută se mai adăugau şerpii, ţinuţi în mîini, sau pumnale cu vîrful ascuns sub iederă. Chiar şi azi se mai spune că dacă se agită şerpii în vîrful unui băţ, va ploua.
Dimitrie Cantemir în "Descrierea Moldovei" pomenește și descrie acest obicei, atît de popular în vremea aceea la sate, dar și în micile tîrguri. Obiceiul paparudelor în Moldova era descris ca fiind un joc al fetelor foarte tinere, care, îmbrăcate în frunze, foi și iarbă, jucau pe ulițele satelor, oprindu-se la porțile caselor, unde gospodina le uda cu apă, în timp ce acestea invocau ploaia, cîntînd.
„Paparuda" este un personaj mitologic, închipuit ca o femeie, îmbrăcată în zdrenţe, şi care aduce ploaie. Este un obicei executat pe timp de secetă. Datina are ca scop invocarea protecţiei cerului asupra recoltelor. Copiii şi tinerii împletesc cununi pe care le împodobesc cu panglici. Apoi dansează şi trec din casă în casă. Stăpînii caselor aruncă după ei cu apă sau lapte. Copiii şi tinerii trebuie să primească un ban sau grîu, mălai, făină, fasole.
Cîntecul pe care-l cîntă este cam aşa:
Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca sa-nceapă ploaie,
Să curgă șiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde dă cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa.
Hai, Catrino, să sarim,
Paparudele!
Că știi iarna ce pățim,
Paparudele!
Ca pasărea prin copaci,
Ploaie multă ca să faci!
Tot Paparudele trebuie să ţină, într-o anume zi, „Dansul Paparudelor". Această zi era hotărîtă în joia a patra de după Paşte, sau, în alte zone, odată cu Caloianul. În vreme de secetă, acest obicei se repetă şi în iunie şi iulie. Exista credinţa că acelei case unde nu joacă Paparudele nu îi va merge bine în vara ce urmează. Frunzişul cu care se îmbracă Paparudele e bun de leac, dar numai pînă la ziua lor. După ce trece Ziua Paparudei, ierburile de leac nu mai au nicio putere
Paparuda cuprinde trei secvenţe ceremoniale:
1) naşterea: alcătuirea cetei sau alaiului paparudei din persoane pure, de obicei fetiţe şi fete nemăritate; alegerea persoanei care va juca rolul personajului sacru, Paparuda; confecţionarea măştii sau costumului vegetal din frunze de Boz, Brusture sau din alte plante; îmbrăcarea Paparudei, împodobirea Paparudei cu flori sau coroniţe de flori;
2) desfătarea zeiţei: pornirea alaiului alcătuit din Paparudă şi ceata sa divină pe uliţele satului pentru a vizita fîntînile şi gospodăriile oamenilor; dansul executat de Paparudă pe o melodie simplă, cîntată şi ritmată de participanţi prin bătaia palmelor; udarea Paparudei cu apă, uneori cu lapte sau zer; udarea cu apă a alaiului Paparudei; primirea darului (alimente, bani, vase de lemn). Textul Paparudei invocă, prin formule poetice, ploaia şi, uneori, efectul practic aşteptat (roadele bogate) şi eficienţa apotropaică a ploilor, urări de sănătate şi referiri la darurile ce le va primi de la gazdă;
3) moartea şi ritul funerar: dezbrăcarea măştii vegetale, de obicei pe acelaşi loc unde a fost îmbrăcată (rîu, pîrîu, fîntînă); depunerea în apă a măştii vegetale (mortului); petrecerea cu privirea şi cu cîntece de Paparudă a „mortului" dus de apa curgătoare; scăldarea rituală a membrilor cetei; împărţirea darurilor şi, uneori, ospăţul funerar.
Ritualul Paparudelor se întîlnește și la alte popoare din sud-estul Europei: bulgari, aromâni, sîrbi, croați.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.