Dobrogea Veche este un sat şi comună din raionul Sîngerei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Dobrogea Nouă, Dobrogea Veche și Cotovca. Localitatea se află la distanța de 33 km de orașul Sîngerei și la 144 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1181 de oameni. Satul Dobrogea Veche a fost întemeiat în anul 1919.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
- Sărbători naţionale
-
Sărbători religioase şi populare
- Crăciunul
- Sfîntul Vasile
- Boboteaza
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
- Sfîntul Grigorie Teologul
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele
- Sfîntul Trifon
- Sfîntul Valentin
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei
- Dragobetele
- Sfîntul Casian
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu
- Buna Vestire (Blagoveștenia)
- Duminica Floriilor
- Paştele
- Paştele Blajinilor
- Sfîntul Gheorghe
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară)
- Sfinții Împărați Constantin și Elena
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
- Duminica Mare
- Rusaliile
- Sînziene
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- Ana-foca
- Chirică Şchiopul
- Sfîntul Ilie
- Ilie Pălie şi Foca
- Sfîntul Pantelemon
- Sărbătoarea Macovei
- Schimbarea la Faţă
- Adormirea Maicii Domnului
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
- Sfîntul Simion Stîlpnicul
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail
- Naşterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele)
- Vinerea Mare – Paraschiva
- Sfîntul Dumitru (Simedru)
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului
- Sfîntul Andrei
- Sfînta Mare Muceniță Varvara
- Sfîntul Sava
- Sfîntul Ierarh Nicolae
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni
- Hramul
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii
-
Practici magice şi credinţe populare
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Mărţişor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- Zilele Babei Dochia
- Caloianul
Calendarul evenimentelor
Boboteaza
Pe 19 ianuarie Biserica sărbătorește Botezul Domnului sau Boboteaza. Este vorba de retrăirea momentului în care Mîntuitorul a fost botezat de Ioan în apele Iordanului la vîrsta de 30 de ani.
Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfîntului Ioan Botezătorul, în data de 7 ianuarie, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă. Prin ritualul specific acestui eveniment religios, în această zi se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice.
La sfîrşitul slujbei de sfinţire a apei, crucea este aruncată în apă, iar tinerii care vor s-o recupereze din apă sînt răsplătiţi cu colaci, cu fructe şi cu bani. Cel care scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
În noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun busuioc sub pernă. Cele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, spun bătrînii.
Tot pentru a afla cine este ursitul, tînăra care vrea să-şi afle destinul pregăteşte o turtă din făină sărată şi din apă. Tînărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.
Tradiţia spune că, dacă plouă în ziua de 6 ianuarie, iarna va fi una lungă, iar dacă este frumos afară se spune că vom avea parte de o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul, roadele vor fi bogate, iar dacă pomii sînt îmbrăcaţi în promoroacă va fi belşug şi sănătate. De Bobotează nu se spală rufele. Şi tot în această zi sînt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grîu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mînca şi piftie.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.