Sărăţica Veche este un sat din cadrul comunei Tomaiul Nou, raionul Leova. Localitatea se află la distanța de 40 km de orașul Leova și la 72 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 350 de oameni. Satul Sărăţica Veche a fost menționat documentar în anul 1700.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
- Sărbători naţionale
-
Sărbători religioase şi populare
- Crăciunul
- Sfîntul Vasile
- Boboteaza
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru
- Sfîntul Grigorie Teologul
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele
- Sfîntul Trifon
- Sfîntul Valentin
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia)
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei
- Dragobetele
- Sfîntul Casian
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu
- Buna Vestire (Blagoveștenia)
- Duminica Floriilor
- Paştele
- Paştele Blajinilor
- Sfîntul Gheorghe
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară)
- Sfinții Împărați Constantin și Elena
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
- Duminica Mare
- Rusaliile
- Sînziene
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- Ana-foca
- Chirică Şchiopul
- Sfîntul Ilie
- Ilie Pălie şi Foca
- Sfîntul Pantelemon
- Sărbătoarea Macovei
- Schimbarea la Faţă
- Adormirea Maicii Domnului
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
- Sfîntul Simion Stîlpnicul
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail
- Naşterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele)
- Vinerea Mare – Paraschiva
- Sfîntul Dumitru (Simedru)
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului
- Sfîntul Andrei
- Sfînta Mare Muceniță Varvara
- Sfîntul Sava
- Sfîntul Ierarh Nicolae
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni
- Hramul
- Sfîntul Ignatie
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii
-
Practici magice şi credinţe populare
- Tradițiile lunii aprilie
- Tradițiile lunii mai
- Tradițiile lunii iunie
- Ielele
- Tradiții de Sînpetru
- Păzitul Usturoiului
- Filipii de iarnă
- Mărţişor
- Strigoi, vîrcolaci, moroi şi pricolici
- Ovidenia
- Spolocania
- Paparudele
- Ouăle roșii
- Drăgaica
- Tradiții și superstiții pe 11 septembrie, la Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul
- Sfînta Maria Mică, tradiții, superstiții și obiceiuri. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci
- Zilele Babei Dochia
- Caloianul
Calendarul evenimentelor
Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul
Sărbătoarea Tăierii capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul (29.08/11.09) se numeşte în popor Sfîntul Ioan de Toamnă, Sf. Ioan taie capul pe curechi, Sf. Ioan Tăierea capului. În popor există numeroase legende despre Ioan Botezătorul. Una din ele spune că Ioan era un tînăr sărac, frumos şi o femeie bogată puse ochiul pe dînsul, şi-l chema la ea. Sf. Ioan ştia ce-l aşteaptă şi se rugă lui Dumnezeu să-i ia frumuseţea cea ademenitoare şi să-l facă urît. Şi femeia aceea îşi va lua gîndurile de la dînsul. Dumnezeu se milostivi de fecior şi-l învăţă să-şi scoată cuţitul şi să-şi taie capul. Sf. Ioan făcu întocmai în această zi de toamnă şi în locul capului său se pomeni cu un cap de oaie. În acest chip el a fost scutit de păcat.
Într-o altă legendă Dumnezeu îl îndrăgeşte datorită modului extrem de simplu în care-şi făcea rugăciunea, alegîndu-l să-i boteze fiul. Astfel Sfîntul Ioan a devenit nănaşul lui Isus Hristos. Se crede că este unul din sfinţii cei mai apropiaţi de Dumnezeu considerîndu-l patronul pruncilor, avînd grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi.
Ca atare ziua Sfîntului Ioan de Toamnă era ţinută, în special, pentru a se evita frigurile, multe interdicţii sînt în ce priveşte tăiatul fructelor, legumelor cu forma rotundă amintindu-le oamenilor de tristul episod al tăierii capului Sfîntului ca a unui curechi. Deci în această zi nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mîna, nu este îngăduit să se mănînce varză. Tot în această zi nu este bine să se mănînce fructe rotunde care seamănă cu un cap, precum merele, perele, nucile şi nici usturoiul. De asemenea, nu se mănîncă perje şi prune negre, dar şi struguri negri ţinînd un post negru pentru a nu căpăta tot felul de boli şi de friguri. Această zi a sărbătorii Sf. Ioan de Toamnă este un prilej de pomenire a morţilor, dîndu-se de pomană mere, pere şi alte fructe. Este o zi de post şi de reculegere pentru oamenii cu dragoste de Dumnezeu.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.